Definiție – inflamația difuză a pielii conductului auditiv extern , care poate interesa și stratul epitelial extern al timpanului sau pavilionul urechii.

   Factori  predispozanți – inotul (umiditate), căldura, absența cerumenului, curățarea excesivă a conductului (bețișor auricular), leziuni preexistente ale pielii conductului.

  Germeni  cauzali – pseudomonas aeruginosa, proteus mirabilis, stafilococ aureu

   Clinic – durere auriculară, otoree, prurit, surditate; miringită; durere la tracțiunea pavilionului , la apăsarea pe tragus sau in jurul urechii ; limfangită periauriculară; adenită cervicală.

   Otoscopie –  durere, congestie și  inflamația conductului, secreții purulente, descuamări epiteliale.

   Diagnostic diferențial – furunculoza de conduct, otita medie supurată, eczema, otomicoza.

   Evoluția fără tratament – celulită periauriculară, adenită satelită, otită medie acută, pericondrită, otită externă invazivă.

Tratament:

  1. antibiotic general – chinolone, cefalosporine
  2. antialgic general
  3. tratament local – evită pătrunderea apei ,vata sau a degetului  in conduct, aspirații auriculare, picături cu antibiotic și corticoid,eventual antimicotic după toaleta completă a conductului, control endoscopic .
  4. tratamentul bolilor intercurente și profilaxia recurențelor

Control ORL la 1-2 săptămani.